OPINIE!!! „Noi muncim, nu gândim” sau despre o linie prea fină

0
705

Știți vorba aia românească cu „doi încarcă, trei descarcă”? Cam așa și în cazul dragului nostru pod, care este un subiect etern de când s-a început realizarea documentației pentru reabilitarea lui. De atunci mai că nu este săptămână să nu fie în centrul unei știri. Doar că nu e vina podului, săracul, care e beton, ci a celor de care ține soarta lui.

Nu cu multă fericire am primit vestea că asfaltul s-a fisurat înainte ca lucrarea să fie finalizată și cu mai puțină fericire am înghițit vestea că există toate șansele ca asfaltul să fie frezat pentru a se turna din nou, cu tehnologia aferentă ca să fie rezistent. Totul stătea în așteptarea unei decizii scrise, gen, o săptămână.

Și uite surpriză mare, deși toți stau cu sufletul la gură că azi mâine trebe frezat tot podul și iar se circulă infernal, firma care execută lucrările, trasează podul, cu marcaj definitiv. Să fie mai clar, nu problema că marcajul e alb și reprezintă marcaj definitiv e problema, cu faptul că serviciul ăla are un preț, care cineva îl va suporta. Firma va recunoaște că a făcut exces de zel și va zice că a fost din partea casei? Primăria va fi destul de tare pe poziții, ca să nu vorbim mai urât, ca să imputei firmei costul marcajului?

E rea voință și o metodă a firmei de a face bani sau e prostie din partea angajaților de care a ținut această decizie? E o linie subțire între aceste două chestiuni, pe care fiecare o poate privi cum dorește, dar întrebarea care totuși rămâne este: cine plătește dacă mâine se frezează asfaltul cu tot cu marcaj?

Comments

comments

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Sigur nu esti Robot, dar trebuie sa ne asiguram :) *