Oierii și-au coborât oile de la munte și au sărbătorit pe dealul dintre Negrești și Certeze

0
1661

Coborâtul oilor de la munte este un eveniment din viața crescătorilor de oi la fel de importantprecum urcatul oilor la munte, sau Sâmbra Oilor, așa cum este cunoscută. Acum oierii care își trimit oile la păscut cu ciobanii și le primesc înapoi, mai grase, mai puternice și mai arătoase, pentru a le putea duce la stabulațiile de iarnă. Evenimentul este o ocazie perfectă pentru crescătorii de oi pentru a se mândri cu animalele pe care le dețin, în special cu berbecii, care sunt piesele lor de rezistență.

Coborâtul oilor de la munte este începând cu acest an și un motiv de sărbătoare  pentru comunitatea din Țara Oașului și din întreg județul Satu Mare, unde există în prezent, înscris în asociație, peste 90 de crescători de oi cu peste 80.000 de animale. Aceștia au luat parte în weekend la Negrești Oaș. În locul numit Abrănești, la o sărbătoare dedicată oierilor.

„Aici tradiția creșterii oilor s-a mai păstrat, chiar dacă după 1990 creșterea oilor a stagnat sau chiar au scăzut efectivele, în ultimii ani a crescut interesul pentru creșterea oilor. Eu cred că asta e un lucru extraordinar și sper că tradiția se va păstra și chair dezvolta”, afirmă Nicolae Bura.

„Pentru viața păstorilor, Sfântul Simedru reprezintă momentul de răscolire a oilor. În această perioadă, stăpânii care au avut oi date la cioban și le iau în primire acasă și intră pe stabulația de iarnă. Oile se întoc mai puternice de la munte, mai ales că la începutul lunii septembrie au fost lăsați și berbecii ca să  să facă mârlirea lor, adică să le monteze pentru o nouă fătare care va avea loc în februarie- martie”, afirmă un alt cunoscător al vieții ciobanilor.

Iubitorii de oi, fie ei crescători cu turme mari sau mai mici, sau simpli admiratori ai acestui animal, au venit pentru a admira exponatele adue de cei 25 de crescători din zonă, animale atent alese pentru a impresiona prezența. Ele au fost atent alese iar unele au primit chiar oferte de cumpărare, cunoscătorii fiind atenți la multe aspecte atunci când au privit o oaie sau un berbec care i-a interesat.

„Aici sunt doar oi doar clasa întâia.Am și eu dar nu le-am adus aici. Aș cumpăra eu de la ei, dar nu știu daca o să ne înțelegem. Când le iei te uiți la lână, să fie faine la față, neapărat săfie țurcane, la noi doar astea merg, că la noi le poartă prin dealuri și peste tot și alte nu rezistă, rămân în spate.”, afirmă Sabus Gheorghe.

În ciuda bucuriei momentului, crescătorii de oi nu au putut să își steargă din minte nici greutățile cu care se confruntă, în special lipsa forței de muncă,a ciobanilor responsabili care să le ducă oile la munte primăvara și să le îngrijească. Piața de desfacere pentru miei și carnea de oaie, dar mai ales cea pentru lună reprezină încă o problemă pentru aceștia. În cazul lânii nimeni nu a găsit încă o utilitate, motiv pentru care oierii sunt nevoiți să o ardă, pentru că prețul de 50 de bani kilogramul, pe care îl primesc în prezent nu le acoperă nici costurile cu tunsul unei oi, care este de 5 lei/oaie.

„Nu prea sunt ciobani, nu sunt oameni, e foarte greu. Cașul și mielul mai trec, dar problema mare e că nu sunt oameni, nu găsești ciobani. Lâna iarăși, doar aprinsă,că nu o cumpără nimeni. Dai 5 lei pentru o oaie să o tundă și lâna e 50 de bani. Cândva se folosea, că se făceau cergi, se făceau de tot felul, acum nu. ”, afirmă Dragoș Vasile, unul dintre crescătorii de oi prezent.

Dincolo de expoziția de oi, evenimentul în sine a fost o sărbătoare câmpenească, unde preparatele culinare s-au învârtit în jurul produselor realizate din carne de oaie, fie că este vorba de tocănită la ceaun sau cârnați de oaie. Au fost prezenți totodată la eveniment și cei care produc obiecte tradiționale autentice, atenția fiind atrasă de un domn care produce haine pentru ciobani, din lânăde oaie și miel. Acesta este încă optimist din punct de vedere al desfacerii pentru afacerea sa.

„Într-un cojoc ciobănesc e lâna de la șase oi și două piei de miel, care se pun mai jos pe cojoc, în dreptul genunchilor. În cojocul acesta dorm ciobanii pe munte, ori pe zăpadă, ori în pat,e bun oriunde să dormi pe el. Un cojoc de acesta e aproximativ 600 de lei, dar e negociabil. Încă sunt căutate, vând cam 5-6 pe an. E mult de lucru pe el, durează 21 de zile prelucratul și pe urmă cusutul cam trei-patru zile, că e lucrată manual”, afirmă un comerciant.

De la eveniment nu a lipsit muzica, distracția și conform tradiției din Țara Oașului, pălinca, cu care fiecare producător din zonă ține să se laude la evenimente prietenilor săi.

Comments

comments

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Sigur nu esti Robot, dar trebuie sa ne asiguram :) *