Halmeu este la un pas de a fi detronat de pe poziția de „Capitala Căpșunilor”. Ce altă comună vine tare din urmă și cum se prezintă culturile de căpșuni în prezent

1
429
Ne puteți ajuta cu un share, un like sau să ne trimiteți știri pe WhatsApp!

”În județul Satu Mare există o tradiție a culturii căpșunului, fiind locul întâi pe țară de mulți ani. Încă din anii 1960 a fost organizată prima sărbătoare a căpșunului în județ. Sigur, fermierii, producătorii, s-au specializat și folosesc spații protejate și folosesc folii de protecție în câmp. În perioada în care a fost timpul foarte rece, că a fost o primăvară târzie, căpșunii din câmp au fost protejați de această folie. Datorită temperaturilor ridicate din ultima perioadă căpșunii s-au copt mai repede ca de altădată, iar de apă nu au suferit pentru că au sisteme de picurare. Despre producție este devreme sa ne pronunțăm, dar este roadă foarte multă pe plante. Recoltăm de 2 săptămâni și sperăm să mai recoltăm încă două săptămâni”, face o introducere în cultura căpșunelui directorul Direcției Agricole, Ioan Cioltean.


Comuna Halmeu este recunoscută ca fiind „țara căpșunelui”, asta datorită suprafețelor mari de căpșuni cultivate. Renume în această cultură și-a făcut și comuna Turț, dar se pare că în ultimii ani, aceste locuri fruntașe sunt „amenințate” de cultivatorii de căpșuni din Micula, care au prins gustul acestui fruct și potențialul economic al lui și cultivă suprafețe tot mai extinse.


„Acum 10-12 ani, eram doar trei cultivatori de căpșuni în Micula. Acum sunt căpșuni tot la a doua sau a treia casă. În total sunt aproximativ 25 de hectare cultivate cu căpșuni în comuna Micula. Noi ne ocupăm de căpșuni de 15 ani”, afirmă Marius Cizmar, cultivator de căpșuni.


Cultura de căpșune nu este singura sursă de venit a familiei lui, care este implicată total în agricultură, dar este o sursă importantă de venit pentru prima parte a anului, până celelalte culturi, de roșii, ardei sau pepene verde se coc și sunt gata de scos pe piață. De la an la an cultura familiei lui Marius s-a extins, iar soiurile și modurile de cultivare s-au diversificat.


„Anul acesta cultura de căpșuni se prezintă foarte bine și datorită căldurilor astea mari, s-au copt și mai repede. Deocamdată nu e problemă cu temperaturile acestea dar sperăm să vină și o ploaie. Noi avem și irigație, dar ar fi bună și o ploaie. Anul trecut am avut îngheț, anul acesta avem secetă. În câteva zile vom recolta de pe plantația de afară. Cei care au fost acoperiți cu folie, sunt deja copți. ”, mai afirmă Marius Cizmar.


Pe piață căpșunii sunt tot la a doua tarabă, iar lumea scoate 10 lei din buzunar pentru un kilogram, fermecați de mirosul dulce al căpșunilor. Gustul nu este neapărat cel mai strălucit al căpșunilor din această perioadă, pentru că soiurile care s-au copt sunt cele importate, iar soiul românesc recunoscut pentru dulceața lui mai are nevoie de câteva zile să ajungă pe tarabă. Între timp, printre căpșunii sătmărenilor își mai fac loc și căpșuni cu surse de proveniență mai dubioase.


„La piață sunt o parte, a celor care au mai avut acoperiți, mai mult ce să zic, fiecare cum crede. Căpșuni sunt tot timpul anului, dar sunt cauciucuri. ”, mai afirmă Marius

„Căpșunii trec încă bine la piață, noi ca producători suntem la primul an de când punem. Acum trece cu 10 lei kilogramul, nu avem foarte mult pe tarabă, că aducem mereu proaspăt.”, afirmă și Ana Szucs, vânzătoare în piață.


Pentru munca de recoltare a căpșunelui e nevoie de o desfășurare de forțe foarte mari. Căpșunii copți nu sunt lăsați de la o zi la alta pe planta, asta pentru că ar risca să se strice dar și din rațiuni economice. Mai greu le este oamenilor cu zilierii, pe care îi găsesc mai greu, iar când îi găsesc, trebuie să fie foarte atenți la munca pe care o prestează.


„Cea mai mare problemă în sezon este că dacă avem așa o recoltă frumoasă ne gândim și laoameni la muncă și loc de desfacere și sperăm că vom avea și preț bun. Timpul a fost excelent în favoarea culturii. Zilierii îi găsim într-o localitate apropiată, e destul de greu cu ei, vin la muncă, da trebuie să stăm lângă ei să nu distrugă căpșunii. Le dăm cam 5-6 lei la oră, le dăm și de mâncare și apă. Ne folosim mai mult de familie, oricum.”, afirmă și Nelu Dărăbuș


Deocamdată întreaga producție din aceste zile se vinde la piață, dar deja de săptămâna viitoare producția de căpșuni va ajunge pe mâinile intermediarilor sau a marilor cumpărători care o vor lua en-gros, direct de la marginea parcelei. Acest lucru este datorat atât coacerii căpșunilor din câmp, ceea ce înseamnă cantități mari recoltate în fiecare dimineață dar și faptului că în județul Satu Mare nu există un depozit frigorific unde cultivatorii să își poată stoca marfa pentru câteva zile.

Ne puteți ajuta cu un share, un like sau să ne trimiteți știri pe WhatsApp!

Comments

comments

1 COMENTARIU

  1. Nenea ăla vorbește prostii!
    Acum 35 de ani aveam niște vecini care s-au mutat la oraș din Micula, și în fiecare primăvară, Sâmbăta, după școală, mergeam la cules căpșuni pentru dulceață! La fiecare casă erau câteva arii cultivate cu căpșuni! Și asta, repet, acum 35 de ani!

    View Comment

LĂSAȚI UN MESAJ

Sigur nu esti Robot, dar trebuie sa ne asiguram :) *