Scafandru sătmărean: „ Am găsit și oase vechi, cranii, am găsit și sobe și biciclete pe fundul Someșului”

HomeActualitate

Scafandru sătmărean: „ Am găsit și oase vechi, cranii, am găsit și sobe și biciclete pe fundul Someșului”

  Ideea de a face scufundări sună destul de tentant pentru mulți români, mai ales după frumusețile adâncurilor prezentate în diverse programe

Pescarul înecat în Someș, găsit după două săptămâni
Bărbat găsit mort în propria casă aproape de Satu Mare
Cadavrul scos din Someș este al unei femei. Polițiștii iau în calcul varianta unei crime
Ne puteți ajuta cu un share, un like sau să ne trimiteți știri pe WhatsApp!

 

Ideea de a face scufundări sună destul de tentant pentru mulți români, mai ales după frumusețile adâncurilor prezentate în diverse programe tv și filme, începând din 1990 până în prezent. Recifii, peștii colorați și poate chiar comorile de pe fundul apei atrag lumea spre a descoperi această activitate.

Sunt mulți însă care iubesc la acest sport altceva, mai exact latura lui umană și partea mai plină de adrenalină decât scufundările de divertisment. În Satu Mare există o echipă de patru scafandri profesioniști salvatori, care intervin ori de câte ori este nevoie pentru scoaterea de pe fundul apei sau din râuri a cadavrelor sau a unor obiecte.

Fulop Szabolcs este președintele Asociației Multisalva și este scafandru profesionist din 1993. În prezent este și instructor de scafandri, salvamont, salvaspeo și salvamari. Coboară pe fundul apei de mii de ori pe an și de câteva zeci se întoarce de acolo cu cadavre. Scafandrismul de intervenție pe care îl face el este cu totul altceva față de cel prezentat atât de frumos la televizor.

p1020242-1600

„Dacă cineva vrea să fie scafandrist de hobby, ajung două săptămâni, pregătire în bazin, după care se merge la mare pentru exerciții și apoi la examenul de licență. Se poate scufunda până la 18 metri.

Ca să poată să fie cineva scafandrist salvator, în condițiile noastre, să intre în Someș – crengi, curenți, cadavre, sârmă, spații închise, sau în beciuri inundate, îi mai lipsesc vreo 2000 de scufundări experiență. Avem anual 10-15 cadavre scoase din ape, atât din Satu Mare, Maramureș Bihor dar și din Ungaria în mai multe județe. Oamenii sunt veniți din domenii diferite și social și meserii diferite, de la ingineri, de la armată și de la mai multe segmente. Ei sunt voluntari motivați. Nu se poate însă distinge doar activitatea de scafandri pentru ei, cei care fac asta sunt și salvaspeo, și salvamontiști, și alte salvări. ”, afirmă Fulop Szabolcs

Scufundarea în apele curgătoare medii și mici, cum sunt cele în care intervine cel mai adesea echipa de scafandri din Satu Mare, râuri precum Somș, Lăpuș, Crasna reprezintă un efort și un pericol mult mai mare decât alte scufundări dat fiind faptul că vizibilitatea este zero. Scafandrul merge doar pe pipăite și își formează în minte o hartă virtuală a spațiului în care s-a deplasat și a căutat.

img_0158

„Nu vedem nimic, nici în Someș nici în Lăpuș. Când am băgat capul în apă, s-a stins lumina, gata și închid ochii să nu mă deranjeze. Se caută doar tactil, sunt mai multe metode, mergem pe secțiuni sau roată. Nici nu ducem lanternă, că nu mă ajută. Țin ochii închiși și trebuie să îmi imaginez, știu că eu caut un tractor de exemplu și după un timp, mi se formează în minte un cadru virtual, ca la nevăzători. Eu știu unde am fost, unde nu am fost, unde am lăsat o piatră, unde e o groapă, dacă trebuie să verific din partea cealaltă când e vorba de un tractor, am verificat cabina, după aia știu cum trebuie să verific în cealaltă parte sau sub cabină.

Zona noastră este cea mai gravă și mai dificilă. De exemplu Someșul, nu este o apă mare, dar foarte mult fluctuează nivelul apei, este apă mică dar curentul mare, apă mare, e o grămadă de gunoi în apă. Cred că o căutare de cadavru în Someș este cea mai dificilă, așa în mare sau în ape mari este mult mai ușor. Acolo mergem cu sonare, dar aici nu putem, că așa mare diferență este între nivelul apei că mergi cu barca acum sunt 5 metri, la 2 metri mai încolo sunt 30 cm.”, explică scafandrul.

img_0174

În aceste zile echipa de scafandri a fost solicitată să intervină în Maramureș, acolo unde acum o săptămână un tractorist a fost dat dispărut în apele râului Lăpuș, după ce a intrat să își spele tractorul și a căzut cu el într-o groapă de la escavații. Acele gropi sunt cele unde, de cele mai multe ori se găsesc și cadavrele, mai mult sau mai puțin conservate, dar și multe alte mizerii, fundul apei fiind un mediu cu multe suprize.

„Mizerii de cele mai diverse, biciclete, tot ce poți să îți imaginezi și ce nu îți poți imagina, mai ales în gropile unde sunt și cadavrele. Data trecută m-am scufundat după un cadavru în Someș, că pe sonar am văzut că e acolo ceva, se vedeau picioarele, mâinile, arăta ca un cadavru. Când am pus mâna, am înțeles de fapt că era o sobă de aceea metalică, cu picioare.

Acum 20 de ani a fost emoționant să scot un cadavru din apă. Uneori trebuie să folosim două vâsle ca să scoatem cadavrul, uneori trebuie să folosim ceva ca și cum sunt spatulele ca să îl scoatem, pentru că după 2 luni nu prea mai rămâne ceva din el, mai ales în lunile de vară. Fiecare coleg altfel prelucrează problema asta. Eu păstrez o distanță, nici nu vreau să mă întâlnesc cu familia, nu vreau informații, nu vreau să știu ce vârstă avea. Eu personal sunt obișnuit cu cadavre și de la salvamont și de la salvaspeo. Anual mă întâlnesc cu 10-15 cadavre.

Noi ne bucurăm foarte mult dacă le găsim, că s-a terminat acțiunea și mergem acasă, nu mai trebuie să stăm în apă rece mai departe. Pentru familie nu e la fel. Am văzut foarte mari diferențe între familiile din lume și cele din România. Românii sunt religiosi și vreau să înmormânteze cadavrul. Acest lucru în țările occidentale nu e la fel, dacă găsim cadavrul e bine, dacă nu să rămână sub avalanță sau sub apă. Ei fac un eveniment și gata, nu vor să vadă cadavrul. În România vine popa, vine tot satul. ”, povestește Fulop Szabolcs

Eficiența activității de scafandru nu este mare, în proporție de 60%, asta și pentru că apele pot deplasa mult cadavrul, maia les vra, când corpul se umflă și plutește. Tot vara, în 2 săptămâni, carnea dacavrului este consumată integral de raci, ceea ce face ca resturile umane să se piardă printre pietre de multe ori. Aceste resturi sunt găsite deseori la scufundări, dar cu alte ocazii decât căutarea expresă a lor.

Uneori scafandri abandonează de bună voie căutările din cauza curenților mult prea mari din râuri, existând cazuri în care cu o suplimentare de 70 de kg de plumb pe costum, scafandrul nu a reușit să atingă fundul apei.

Ne puteți ajuta cu un share, un like sau să ne trimiteți știri pe WhatsApp!