Dependenţa de jocurile de noroc devine o problemă tot mai actuală în România.
Studiile arată că aproximativ 100.000 de români au depăşit faza jocului ,,normal” ajungând la dependenţă.
De regulă, dependenţa se instalează treptat, insidios, sumele jucate şi timpul petrecut în ,,compania” jocurilor fiind din ce în ce mai ridicate. Numărul tot mai mare al agenţiilor deschise în ultimii ani face ca azi la fiecare 600 de adulţi români să existe o agenţie care oferă posibilitatea de a juca (15.000 de puncte cu slot machine-pacanele- şi 10.000 de agenţii de pariuri sportive). Fie că vorbim de ,,păcănele”, pariuri sportive sau cazinouri, cei ce joacă riscă nu doar pe moment ci şi pe termen lung. Ceea ce se întâmplă în creierul unui jucător este foarte asemănător cu ceea ce li se întâmplă consumatorilor de droguri de mare risc: cocaină sau heroină. În prezent, din punct de vedere medical ,,jocul patologic” nu mai este considerat ca fiind un comportament obsesiv, ci o gravă problemă de
sănătate mintală, o dependenţă la fel de serioasă ca şi dependenţa de substanţe.
Cine sunt consumatorii de jocuri?
– Adolescenţii şi tinerii sunt cei mai tentaţi de câştigurile rapide oferite de
,,aparate”, dar şi copiii încearcă să păcălească accesul în astfel de săli dându-şi o vârstă mai mare sau folosind aparate nesupravegheate.
– De regulă, bărbaţii tineri, cu vârste între 20-40 ani, sunt mai expuşi riscului de dependenţă. Cei preocupaţi de sport vor deveni clienţii pariurilor sportive, iar cei foarte încrezători în ,,norocul” lor se vor fideliza aparatelor. Cazinourile îi vor atrage pe tinerii cu bani, mare parte dintre aceştia având deja şi alte dependenţe (alcool, ţigări, droguri). Tinerii impulsivi, cu autocontrol scăzut, dar şi cei care au şi alte dependenţe sunt categoria cu riscul cel mai ridicat în a dezvolta o dependenţă de jocuri.
Care sunt riscurile jocurilor de noroc?
– Cheltuirea unor sume din ce în ce mai mari de bani pe jocuri;
– Tot mai mult timp petrecut jucând, în detrimentul altor activităţi (educative, sportive, lucrative). Jucătorii patologici uită adeseori să mănânce, să bea apă şi chiar să se ridice de la masa de joc. Uneori, jucătorii împătimiţi petrec zile în şir în sălile de jocuri nedormind.
– Căutarea în permanenţă a unor surse de venit: consumarea tuturor resurselor proprii, împrumutarea de bani, furtul de bani şi obiecte de valoare ( mai întâi de la membrii familiei, apoi şi din alte părţi).
– Comiterea unor infracţiuni pentru întreţinerea jocurilor (furturi, tâlhării);
– Iritabilitate, nervozitate,acte de violenţă, distrugeri;
– Depresie, tulburări de comportament, schimbări ale personalităţii.
– Suicid şi tentative se suicid. Se estimează că între 20-30 % dintre jucătorii
patologici ajung la tentative de suicid, aceste procente fiind cele mai mari dintre toate dependenţele.
Patima jocurilor de noroc poate transforma un tânăr bun şi capabil într-un
adevărat pericol social. Nu întreţine şi nu încuraja comportamentul adictiv!