Primarul comunei Păulești, Zenoviu Bontea, a fost dat în judecată de secretarul comunei, Bernat Manuela Eva, acuzându-l pe edil de hărțuire, intimidare și discriminare. Mai mult, secretara comunei a cerut și despăgubiri de 50.000 de euro. Primarul, reprezentat de firma de avocatură HMCA Satu Mare, a câștigat procesul destul de stufos, arătând, printre altele, că Bernat Manuela Eva a avut atitudini similare și la Primăria Viile Satu Mare, unde a lucrat înainte

De unde a început totul

Bernat Manuela Eva deţine calitatea de secretar al comunei Păuleşti din decembrie 2016. Încă de la momentul detașării de la Primăria Viile Satu Mare, unde secretarul a avut relații contradictorii cu conducerea administrației locale, Bernat Manuela Eva s-a plâns instanței că primarul ar genera și întreține o stare de conflict continuu.

”Pârâtul se foloseşte în mod discreţionar de calitatea pe care o deţine, aplicând un tratament vădit discriminatoriu faţă de ea în raport de ceilalţi angajaţi ai primăriei, începând prin a stabili un mod de lucru şi de colaborare neuniform, incorect şi discriminatoriu”, a precizat avocatul secretarei.

Sesizări pe bandă rulantă

Nu mai puțin de șase sesizări a primit Comisia de disciplină din cadrul Instituţiei Prefectului Satu Mare din partea primarului Zenoviu Bontea, din care patru soluţionate în sensul clasării.

Concret, la data de 06.12.2018,primarul a solicitat ”să dispuneţi măsurile legale faţă de faptele pe care le consider abateri disciplinare săvârşite de Bernat Manuela Eva, funcţionar public, Secretarul comunei Păuleşti” motivându-şi în fapt sesizarea prin aceea că: ”a refuzat în mod repetat să preia corespondenţa sau materialele date în competenta sa de soluţionare … a refuzat preluarea şi semnarea sau formularea de opinii privind legalitatea mai multor dosare pentru eliberarea autorizaţiilor şi a certificatelor de urbanism de la (…), angajată în aparatul de specialitate a primarului comunei Păuleşti … prin această atitudine s-au depăşit termenele prevăzute de lege pentru soluţionarea cererilor depuse de cetățeni ce generează prejudicii imaginii instituţiei şi precum pecuniare… refuză să pregătească actele (proiectele de hotărâri, dispoziţii ale primarului pentru şedinţele de consiliu local al Comunei Păuleşti”.

”Se poate observa că există o problemă gravă de funcţionare la nivelul instituţiei Primăriei Păuleşti, datorată reclamantei, care refuză semnarea actelor, singura susţinere pe care o îmbrăţisează se rezumă la formularea „nu sunt de acord” menţiune ce apare înscrisă pe majoritatea înscrisurilor ce îi sunt predate pentru semnat, fără a oferi alte explicaţii sau oferindu-le într-o manieră pe care nu ar trebui să o adopte un funcţionar public”, a invocat primarul Bontea, prin avocatul ales.

Secretara s-a apărat, invocând pe de o parte nerespectarea cerinţelor de ordin procedural, respectiv împrejurarea că nu s-a indicat în concret nicio abatere disciplinară în sensul enumerării exprese prev.de art.77 din Legea 188/1999, iar referitor la fondul sesizării, reclamanta a demontat fiecare afirmaţie tendenţioasă la adresa sa, anexând documente care să sprijine întreaga sa apărare, respectiv: referitor la presupusul refuz de ridicare a corespondenţei, s-au depus fotocopii de pe registrul de corespondenţă internă al primăriei din care rezultă contrariul celor afimate de către pârât. Referitor la cea de-a doua acuzaţie, vizând refuzul de semnare sau formulare de opinii cu privire la legalitatea unor acte de urbanism, de asemenea, reclamanta le-a demontat cu înscrisuri probatorii, respectiv adresa prin care aceasta solicita să se adopte măsuri urbanistice unitare.

Judecătorii nu i-au dat dreptate secretarei

Nici magistrații Tribunalului Satu Mare și nici magistrații Curții de Apel Oradea nu i-au dat dreptate secretarei comunei Păulești.

”În prezenta cauză, analizând circumstanţele cauzei, prin prisma existenţei din partea pârâtului a unor fapte de hărţuire morală la locul de muncă sau de discriminare a reclamantei, instanţa de contencios administrativ constată lipsa acestora în forma şi elementele constitutive ale faptelor prevăzute la art. 2 din OG nr. 137/2000 invocate ca temei de drept de către reclamantă, respectiv lipsa faptei ilicite ca element al răspunderii civile delictuale dedus din interpretarea prevederilor art. 1.349 şi art. 1.357 şi următoarele din Codul civil. De asemenea, instanţa constată că, prin demersul judiciar iniţiat, reclamanta nu a solicitat încetarea pe viitor a actelor de hărţuire morală sau de discriminare îndreptate împotriva sa, precum şi lipsa oricăror indicii privind natura şi cuantumul prejudiciului solicitat de către reclamantă în sumă de 50.000 euro”.

sursa: satumarejust.ro