Povestea „mamei păpușilor” și cum a ajuns ea să îmbrace familia Obama

HomeReportaje

Povestea „mamei păpușilor” și cum a ajuns ea să îmbrace familia Obama

Anica Mare (57 de ani), din comuna sătmăreană Bixad, şi-a câştigat apelativul de „Mama Păpuşilor din Oaş“ datorită îndeletnicirii pe care o practică a

Locuitorii din Micro17, Carpați I și Carpați II și zona Burdea, mai aproape de produsele germane și tranzacționarea valutei.
Accident pe drumul Careiului. Un bărbat a fost lovit de un camion.
Sătmărenii trimit un pompier la etapa națională a concursurilor profesionale
Ne puteți ajuta cu un share, un like sau să ne trimiteți știri pe WhatsApp!
Anica Mare (57 de ani), din comuna sătmăreană Bixad, şi-a câştigat apelativul de „Mama Păpuşilor din Oaş“ datorită îndeletnicirii pe care o practică aproape obsesiv de 20 de ani. Talentul ei este să acopere figurine mici din plastic în mini-costume populare tradiţionale din zona Oaşului. Estimează că a îmbrăcat, în cele două decenii de activitate, peste de 3.000 de păpuşi.
Cea mai mare parte dintre creaţiile oşencei au ajuns în casele rudelor, prietenilor, expuse prin târguri din Europa, dar chiar şi în cea mai cunoscută clădire rezidenţială din lume: Casa Albă.
Anica Mare are în familie „gena“ tradiţiilor populare. Mama ei era meşter popular cunoscut până în zona saşilor din Sibiu. Confecţiona clopuri şi pălării, iar copiii din familia Mare aveau la îndemână cârpele rămase în urma mamei drept „materie primă“ pentru joacă. Datorită relaţiilor comerciale dezvoltate în zona comunităţii germane din România, Anica Mare a primit cadou de la  o săsoaică din Cisnădioara o păpuşă creată manual. Jucăria a trebuit să fie împărţită între fraţi, iar Anica şi-a promis atunci că va avea o mulţime de păpuşi doar pentru ea atunci când va creşte mare.
PENSIONAREA TIMPURIE „A ÎMPINS-O“ LA TREABĂ
„Ca să nu mai umblăm noi, copiii cu păpuşa adusă de mama de la Cisnădie, de unde aducea ea paie pentru clopuri, ca să n-o mai ciufulim, o îmbrăcat-o oşeneşte. Şi am zis eu atunci: «Lasă, că oi fi eu mare şi-oi avea multe păpuşi!». Mi s-o adeverit după mulţi ani, după 40 de ani, adică, să am multe, multe păpuşele. Chiar în momentul ăsta, mai am vreo 20 şi ceva de păpuşele, care mi-au mai rămas după ce am fost în Germania la expoziţie“, ni se confesează Anica Mare.
A început intensiv munca de păpuşăreasă la 37 de ani. A trebuit să se pensioneze atunci de timpuriu de la Fabrica de încălţăminte din Negreşti Oaş, unde, în calitate de maistru, coordona 40 de muncitoare. S-a îmbolnăvit şi şi-a depus dosarul de pensionare la 36 de ani.
Energia şi dorinţa de a face ceva au împins-o să se îndrepte, după o pauză de un an, spre meşteşugul popular învăţat în copilărie – confecţionarea de straie populare pentru păpuşi. I-a venit ideea să îmbrace păpuşi pentru nepoţii ei plecaţi cu părinţii în Italia. Şi de acolo a început totul. În cele două decenii de activitate au fost puţine zile în care să nu-şi muncească micile opere de artă.
MUNCEŞTE ZILNIC CÂTE UN MODEL
„Iau o păpuşă dimineaţa, după ce îmi fac treburile prin casă, şi apoi, până seara reuşesc să o găt (n.r. – finalizez). Nu stau toată ziua să fac numa asta, că sunt şi puţin bolnavă, nu pot să stau toată ziua acolo. Dar când vine cineva şi zice că-i trebuie două păpuşi că merge în Franţa, atunci mă pui repede şi le fac imediat. Într-o zi le fac“, ne mai spune Anica Mare.
Meşteşugul pe care-l practică este foarte apreciat. Se pare că mai mult formal, însă. Problema este că nimeni nu-i calcă pe urme. Zâmbeşte când afirmă că n-are deocamdată concurenţă, dar spune că speră totuşi că cineva se va încumeta în următorii ani să înveţe de la ea meşteşugul. Pentru Anica Mare, fiecare mini-manechin îmbrăcat oşeneşte este un prieten. Le vorbeşte păpuşilor, le ceartă, le pregăteşte pentru târg şi uneori se joacă cu ele.
„Bineînţeles că, din moment ce lucru cu ele, până ce le fac cămeşe, zaghie, sumnă, pindileu, batic, mai pică. Apoi le zic: «Stai aici, tu Mărie, să te leg. Pe cealaltă o bat de ce nu stă în picioare, pe cealaltă o bat de ce se sminte (n.r. – rupe) o mână sau un picior şi toată ziua vorbesc cu ele, le pun nume. Chiar mă întreabă lumea cum le cheamă, apoi le zic aşe: Floare, Luşcă…“, ne mai povesteşte păpuşăreasa.
FAMILIA OBAMA, ÎN COSTUM TRADIŢIONAL
Fiecare păpuşă îmbrăcată de Anica Mare are o poveste. Unele au luat naştere de la o întâmplare din ziua respectivă, altele din principii de viaţă sau simpatii ale „mamei“ lor. S-a făcut cunoscută în România pentru „dedicaţiile“ făcute unor personaje din viaţa publică. Pe plan intern, a făcut-o pe Bianca Drăguşanu, îmbrăcată în haine oşeneşti, dar păpuşile de care „Mama Păpuşilor“ este cea mai mândră sunt cele create pentru Michelle Obama, soţia preşedintelului Statelor Unite ale Americii.
„Cea mai tare şi mai tare o fost că am îmbrăcat familia Obama. Am avut o păpuşă negresă, un păpuşoi şi două păpuşele mai mici negrese, şi am zis că aceea e doamna Obama. Am făcut furori şi toată lumea o fost încântată. Chiar am fost cu ele în Italia, Sardinia şi  când le-au văzut cei de la expoziţie, o fost toţi încântaţi. Cred că o ajuns la Casa Albă, că eu le-am dat la Consiliul Judeţean, iar ei au zis că le trimit. Precis că o ajuns“, explică Anica Mare.
Majoritatea păpuşilor îmbrăcate de Anica Mare iau drumul străinătăţii, în chip de cadouri cumpărate de români pentru prieteni şi rude „de dincolo“. Unele mai ajung pe la primării, ministere sau pe la ce autoritate mai are drum câte un ales local. Se transformă chiar şi în cadouri la nunţi.
Totuşi, cei care apreciază cel mai mult păpuşile oşeneşti sunt chiar sătmărenii care muncesc în străinătate şi pe care dorul de casă îi apasă. De câte ori merge la târgurile de turism sau de meşteşuguri populare din Europa, Anica Mare se întoarce fără păpuşi. Românii le cumpără pe toate, indiferent de preţ. Îşi procură mini-manechinele de plastic din străinătate. Unele păpuşi sunt chiar din porţelan, motiv pentru care produsul finit, o păpuşă oşeancă înaltă de 40-50 de centimetri, poate costa şi 150 de euro. Cele mai ieftine, mai scunde, de 10-15 centimetri, se vând cu 100 de lei.
ROMÂNII „DIN AFARĂ“, CLIENŢI FIDELI
„Cel mai dulce e când o cumpără de la rădăcină, de acasă. Se cumpără şi în Germania şi Austria, dar ştiţi cine? Tot românii noştri. Zice: «Îmi iau o păpuşă nouă, îmi iau de la tine Anică, să am acolo într-un colţ un pic de artizanat, o păpuşă, o sticlă, un globurel, o brăţărică la mână». În Austria, când am mers, au venit la mine românii şi mi-au zis: «Bine că ai venit, că acasă nu avem timp când mergem în concediu, că e concediul scurt». Se bucură să cumpere ceva ce nu face fabrica, că de astea fabrica nu face. Altceva nu au ce să ducă. Toate ţările au lucrurile lor bune, da aşa ceva nu face nimeni. Sau când vine băiatul meu acasă cu prietenii, niciunul nu pleacă înapoi fără să cumpere ceva“, se mândreşte păpuşăreasa. ;
MODELE VECHI ŞI NOI
Păpuşile îmbrăcate de Anica Mare reprezintă momente speciale din viaţa oşenilor, cele mai des întâlnite fiind modelele costumate în straie tradiţionale de nuntă. Nu lipsesc păpuşile în costume tradiţionale bătrâneşti, cum doar femeile foarte în vârstă mai poartă în Maramureş, dar nici manechinele cu costume moderne, unde rozul şi movul domină ţinuta.
Ne puteți ajuta cu un share, un like sau să ne trimiteți știri pe WhatsApp!