Viață de film a sătmăreanului care a ajuns parlmentar în Canada :„ Noi nu avem imunitate parlamentară”

HomeReportaje

Viață de film a sătmăreanului care a ajuns parlmentar în Canada :„ Noi nu avem imunitate parlamentară”

Din 1978 e plecat din Satu Mare şi e unul din cei 200.000 de români din Canada. Însă când îl vezi pe Corneliu Chişu îmbrăcat lejer, vorbind cu oricine

Cine candidează la parlamentare și de cine scăpăm începând din iarnă de la Satu Mare
PSD și ALDE, absenți de la dezbaterea organizată de Patronatul Român. Clotilde Armand: „ Cine sunteți voi?”
Rezultatele alegerilor la Satu Mare după numărarea a 99% din voturi
Ne puteți ajuta cu un share, un like sau să ne trimiteți știri pe WhatsApp!

Din 1978 e plecat din Satu Mare şi e unul din cei 200.000 de români din Canada. Însă când îl vezi pe Corneliu Chişu îmbrăcat lejer, vorbind cu oricine îi cere lămuriri, cu greu îţi vine să crezi că a fost parlamentar în Canada. Ce face specială povestea acestui om e experienţa de viaţă pe care o duce în spate cu zâmbetul pe buze.

Când acasă e şi Satu Mare, şi Italia, şi Canada

Povestea lui Corneliu Chişu începe în nordul României. S-a născut şi a învăţat în judeţul Satu Mare, unde a revenit săptămâna aceasta a întâlnirea de 50 de ani de la absolvirea liceului. Da, aţi citit bine, întâlnirea de 50 de ani.

Corneliu a învăţat la un profil real al Colegiului Naţional Mihai Eminescu, iar apoi a studiat telecomunicaţiile şi electronica la Bucureşti. Părinţii, mama profesor şi tata angajat la combinatul 1 Mai, l-au susţinut să facă în viaţă ceea ce îşi doreşte, motiv pentru care a şi decis să rămână în Bucureşti, acolo unde a continuat să predea la Universitatea Italiană şi unde şi-a cunoscut soţia. Aceasta preda limba italiană la aceeaşi universitate. Cum viaţa din România lui 1978 nu îi oferea ce-şi dorea a profitat de rădăcinile italiene ale soţiei şi au plecat amândoi în Italia. Nimic nu-i mai lega de România. Părinţii lui Corneliu muriseră.

Peninsula italică trecea printr-un moment de cumpănă, asemeni Europei de astăzi, în care totul era nesigur.

„În acea perioadă erau brigăzile roşii, terorist, atentate în Italia, era mafia foarte puternică. Era şi criză economică şi nu am vrut să rămânem prea mult în acel context. Era cam aşa cum este în Europa zilelor noastre. Aşa că am decis să emigrăm în Canada, acolo unde nu mai aveam nici unul pe nimeni”, declară Corneliu Chişu.

În Canada a ajuns în 1981 şi pentru primii ani a lucrat la Institutul de Comerţ Exterior al Italiei, acesta fiind singura sa legătură cu continentul natal.

Genist pe frontul din Bosnia

În primii ani în Canada s-a înscris în armata canadiană ca rezervă,  apoi a ajuns cadru activ şi a plecat pe front. Fusese înrolat în trupa de genişti şi a participat la operaţiuni din Bosnia şi Kandahar. Dacă primul a fost mai relaxat, aceea fiind o misiune de pace, în Kandahar lucrurile au stat cu totul altfel. Acea perioadă i-a marcat viaţa.

„Nu a fost totuna să fiu în Kandahar sau în Bosnia. În Kandahar eram pur şi simplu ţinte. Am simţit o presiune foarte mare, mai ales că eram viceconducător al unei trupe de genişti. Nu a fost deloc uşor, că am pierdut mulţi oameni. Nu au fost neapărat cunoştinţe personale, dar acolo eram toţi cunoscuţi, eram din aceeaşi tabără şi nu puteam să trecem aşa peste pierderea oamenilor. Nu o să uit că a fost în săptămâna mare a paştelui catolic şi lunea am pierdut şase oameni şi vineri încă trei. Am zis că aceea a fost săptămâna neagră. În total am pierdut 158 de oameni, a treia naţie ca pierderi”, povesteşte sătmăreanul.

Politician din frustrare. „Se aşteaptă de la tine la cea mai înaltă ţinută etică şi morală“

Misiunea s-a terminat, s-a întors acasă. Şi după întoarcerea din război, cum se obişnuieşte în Canada, Corneliu Chişu se aştepta să primească o scrisoare de felicitare pentru implicarea pe front din partea parlamentarului care îl reprezenta. Dar aceasta nu s-a întâmplat şi supărarea l-a făcut să ia atitudine: s-a înscris în politică şi i-a fost contracandidat celui care-l reprezenta. Se întâmpla la alegerile din 2011.

„A fost o frustrare, pot zice. Multe se întâmplă din cauza unei frustrări, uneori lucruri bune, alteori rele. Ca şi Brexit-ul, că şi el s-a născut din frustrare. Cel mai probabil, dacă primeam atunci recunoaşterea aceea, nu mai mă înscriam în partid şi nu ajungeam parlamentar”, povesteşte primul parlamentar român din Parlamentul Canadei.

Corneliu Chişu a reprezentat districtul Pickering – Scardorough East, fiind deputatul Partidului Conservator, care a deţinut şi puterea în mandatul 2011-2015. Viaţa politică este total diferită în Canada faţă de România, cel puţin când vine vorba de importanţa care li se dă parlamentarilor. Dacă în privinţa beneficiilor financiare şi altele precum cazare şi maşină, şi unii şi alţii au aceleaşi beneficii, parlamentarii canadieni sunt mai lipsiţi de protecţie în faţa justiţiei şi a oamenilor.

„Noi nu avem imunitate parlamentară, decât în sediul Parlamentului, în camera în care se fac dezbaterile. În Camera Comunelor, acolo ai imunitate, acolo pot să spun «eşti măgar!». Bine, că nu se face asta, pot să zic că ai făcut aia sau aia, te pot acuza de orice. Dacă fac acelaşi lucru după ce am ieşit pe uşa Parlamentului, mă poate da în judecată şi nu am nici o imunitate”, spune Chişu.

”Dacă de exemplu cineva mă opreşte, sunt parlamentar, mă opreşte un poliţist pe stradă şi mă pune să suflu în fiolă şi mă prinde că sunt băut, imediat eşti eliminat din grupul tău electoral până se rezolvă problema juridică. Poţi să fii reprimit, dar nu e sigur că vei fi reprimit în partid. Stai ca independent. E regulă generală la toată partidele, dacă ai o problemă legală, eşti parlamentar până la acuzare, dar nu mai faci parte din partid. Se aşteaptă de la tine la cea mai înaltă ţinută etică şi morală.

Nu am avut cazuri de parlamentari acuzaţi pentru corupţie sau afaceri improprii. Cât eşti parlamentar nu eşti în afacere, trebuie să te debarasezi de toate funcţiile pe care le ai ca director. Altcineva conduce afacerile până termini. Dacă eşti secretar parlamentar sau dacă eşti ministru, nu poţi să faci lobby pentru 2 până la 5 ani, chiar dacă nu mai eşti în Parlament. Şi nici stafful tău nu poate să facă lobby, că să nu creeze impresia că parlamentarii îşi fac afacerile utilizând funcţia publică pe care o au“, mai explică Chişu.

Despre politică şi alţi demoni electorali în Canada

Nici când vine vorba de pensia parlamentară sau de alegeri lucrurile nu stau la fel. Pensie de parlamentar există, dar doar după 5 ani de mandat, deci se impune ca parlamentarul să fie ales de două ori. Iar în ceea ce priveşte alegerile, lucrurile sunt bine tranşate, de ani buni: bugetul de campanie e stabilit în funcţie de perioada de campanie, care diferă, putând să se întindă până la 2 luni de zile, aşa cum a fost în 2015, de exemplu. Bugetul pentru acea campanie a fost de maxim 200.000 de dolari pentru fiecare candidat, bani care nu pot veni din sponsorizări de la firme sau partid, ci exclusiv din buzunarul candidatului şi a oamenilor simplii. Candidatul poate contribui cu maxim 5.000 de dolari, iar un ceilalţi cetăţeni pot dona maxim 1500 de dolari. Deci, banii nu se strâng uşor pentru campanie. Dar de ce donează cetăţenii? Pentru că banii donaţi le aduc reduceri la impozitele personale pe care le au de plătit, reducerile putând fi de până la 47%.

Corneliu Chişu nu a reuşit să obţină în toamna anului 2015 un nou mandat de parlamentar, dar nici nu regretă. Partidul său a fost scos de la guvernare după 10 ani şi nu consideră că ar fi putut face prea multe din opoziţie. Nu e dezamăgit de pierderea alegerilor, deşi a obţinut cu 5.000 de voturi mai mult decât reuşise în prima încercare electorală din 2011.

Cât a fost parlamentar, Corneliu Chişu a condus grupul de prietenie Canada – România, Canada- Polonia, Canada – Ungaria, fiind cel care şi-a dedicat activitatea pentru a face remarcată zona est-europeană în Parlamentul canadian – zonă, care, în opinia sătmăreanului, nu era recunoscută la adevărata ei valoare. Munca sa i-a adus şi distincţii: a fost decorat ca Ofiţer al Ordinului Civic în trei ţări diferite, România, Ungaria şi Moldova.

Încerc să pun România pe aceeaşi linie cu Anglia când vine vorba de cetăţeni“

Iar acum face lobby ca românii să poată ajunge în Canada fără vize.

„Românii nu mai reprezintă nici o ameninţare pentru Canada, nu mai sunt un pericol, trebuie să poată călători fără viză. Încerc să pun România în aceeaşi linie cu Anglia când vine vorba de cetăţeni. Problema e că, de-a lungul anilor, Canada a avut relaţii bune cu Uniunea Europeană, dar doar cu partea vestică, relaţiile clasice şi nu şi-a îndreptat prea mult atenţia spre ţările noi din Uniunea. Pentru asta am muncit eu în Parlament“, explică politicianul.

Deşi a plecat de două zile din Satu Mare, Corneliu spune că va reveni în toamnă, la 45 de ani de la absolvirea facultăţii. În nordul ţării vine să-şi vadă prietenii din copilărie şi se bucură alături de ei de fiecare schimbare în bine.

Ne puteți ajuta cu un share, un like sau să ne trimiteți știri pe WhatsApp!