Educaţia financiară este o materie de care puţină lume a auzit până acum, pentru că ea nu se regăseşte decât de doi ani de zile în programa şcolară, sub formă de opţional, fiind disponibilă doar celor din clasele a treia şi a patra. Acest opţional urmăreşte dezvoltarea cunoştinţelor financiare ale copiilor prin abordarea domeniului transdisciplinar, cu ajutorul matematicii şi a limbii române.

Clasa a patra A, de la Şcoala Gimnazială Grigore Moisil din Satu Mare, coordonată de educatoarea Laura Orăşteanu este la al doilea an cu acest opţional în orar, iar cei mici au fost atât de atraşi de ceea ce au învăţat, încât au ajuns până la faza naţională a olimpiadei. Iar de acolo, Amalia Moiş, una dintre elevele clasei, s-a întors cu premiul întâi.

„L-am făcut la modul foarte serios. Ce este important este că am primit manualele şi auxiliarele gratuit din partea asociaţiei care a iniţiat acest proiect. Nouă ni s-a părut interesant, de aceea mai multe clase am pornit acest proiect. Anul trecut ne-am pregătit la modul foarte serios, iar acum în clasa a patra l-am abordat la fel de serios, dar nu de sine stătător ci interdisciplinar, adică în cadrul altor ore am abordat subiecte din programa de educaţie financiară”, afirmă învăţătoarea.
Probele de olimpiadă nu au fost nici pe departe unele clasice. Ceea ce li s-a solicitat elevilor să realizeze în timpul concursului a împletit cunoştinţe de limba română, de matematică, educaţie civică, dezvoltare personală, toate corelate în jurul noţiunilor de educaţie financiară.

„La Olimpiadă a fost destul de greu, nu pot zice că a fost uşor. Prima probă a fost de mate, la fel şi a doua, iar a treia a fost o compunere. Eu cred că la toate m-an descurcat mai bine, dar cel mai mult mie mi-au plăcut subiectele de matematică. Eu încă nu ştiu exact ce mi-ar place să fiu mai târziu, dar mi-ar place să fiu şi bancher, că îmi place să lucrez cu banii”, afirmă Amalia Moiş.

„Ea s-a luptat foarte mult şi a muncit foarte mult în aceşti doi ani. Chiar e altceva şi se pliază foarte bine pe noile generaţii de copii care sunt obişnuiţi cu toate noutăţile, tehnologia.

O astfel de disciplină aduce capacitatea de a vedea dincolo de învăţarea tradiţională, în primul rând. Este mult mai modern, noi am abordat partea practică de pregătire printr-o metodă care este mai rar întâlnită în învăţământul tradiţional, lapbookul, unde copii au putut să îşi exemplifice creativitatea, chiar este o metodă foarte interesantă. Partea practică a fost reprezentat de un proiect care trebuia să se refere şi la abilităţile practice, acel lapbook, unde trebuiau să creeze, să decupeze, unde trebuiau să aplice cunoştinţele financiare în domeniul artelor vizuale de exemplu”, mai afirmă învăţătoarea.

La fel ca în cazul oricărei alte olimpiade, pregătirea nu a fost doar la şcoală, iar pentru un asemenea premiu s-au implicat toţi cei din familie, care de altfel văd cu ochi buni o astfel de materie pentru copilul lor. Mai mult, cei mici au ajuns şi în vizită la mai multe bănci din oraş, pentru a vedea în ce mod se concretizează toată informaţia pe care ei o acumulează în timpul orelor şi cum arată totul pus în practică.

„Am făcut exerciţii şi acasă şi a fost muncă individuală multă şi acasă, mai ales partea de compunere, care e mai apropiată de limba română. A fost ambiţia, hai să reuşim, a fost determinarea, am fost şi anul trecut la olimpiadă, când am fost luaţi pe nepregătite.

O astfel de materie este destul de importantă pentru toată lumea, nu doar pentru cei de clasa a patra. Educaţia financiară o consider destul de importantă în ziua de azi, când materialismul e pe primul plan şi goana după profesie, după carieră este o prioritate şi atunci pregătirea ar trebui să conţină obligatoriu o componentă de educaţie financiară pentru absolut toţi elevii.Din păcate materia asta este experimentală şi doar la clasa a treia şi a patra”, afirmă şi Daniel Moiş, tatăl Amaliei.

Marele of al Amaliei, dar şi al tătălui său este faptul că din clasa a cincea această materie nu se va mai regăsi în programa şcolară, iar pasiunea Amaliei pentru educaţia financiară va rămâne doar la nivel de studiu individual, acasă, fără să poată să îşi măsoare cunoştinţele şi fără să poată avea un mentor în acest sens.