25 de posesori de Dacia mai vechi de 1990, din toată România,  și-au dat întâlnire weekendul trecut pentru a-și testa mașinile dar și pentru a se delecta cu peisajele României, într-o excursie pe Transalpina și Transfăgărășan. Toate mașiniile care au început cursa au reușit să o și termine cu brio și fără defecțiuni majore.

Nu tot ce e vechi este și lipsit de valoare, mai ales când vine vorba de prima dragoste pe patru roți, prima mașină. Dacia este pentru mulți români prima mașină pe care și-au achiziționat-o și chiar dacă pe parcursul anilor și-au înnoit parcul auto propriu, mulți au păstrat Dacia și i-au acordat o atenție sporită,pentru a o face aptă de drum în orice moment. Iubitorii de Dacia din România s-au constituit în grupul „Drum Bun”, care îi ține aproape și în cadrul căruia pot învăța unii de la alți despre secretele „bătrânei doamne”.

Iubitorii de Dacia din România, dar și câțiva din Polonia au lansat o provocare în rândul comunității lor, respectiv o excursie de două zile pe Transalpina și Transfăgărășan. 25 de Dacii 1100, 1300 și 1310 au pornit la drum, fiecare din colțul ei de țară, din localități precum Satu Mare, Maramureș, Hunedoara, Arad, București, Pitești, Teleorman și Gorj. Majoritatea și-au adus cu ei persoanele dragi sau familie, grupul de excursioniști pe patru roți strângând în final aproximativ 60 de persoane. Pe cât de numeros, pe atât de diversificat grupul, cu șoferi tineri și mașini bătrâne.

„Cel mai tânăr șofer care a fost cu noi a fost un tip de doar 19 ani din Hunedoara, avea o Dacia 1300. Apoi am urmat eu ca și vârsta, 23 de ani. Mașinile au fost preponderent Dacia, ele 25 cares-au înscris au fost toate Dacia, dar s-au mai alăturat și prieteni ai iubitorilor de Dacia, cu trabanturi. Cea mai veche mașină din grup a fost o Dacia 1100 fabricată în 1969. A rezistat fără probleme la tot drumul”, afirmă George Negrea, tânărul care a pus bazele clubului automobilisti Drum Bun, în care aderă iubitorii mașinilor vechi. Acesta conduce o Dacia din 1974, aceasta fiind și mașina de zi cu zi a lui.

În grupul lui George nu se pune accentul pe performanțele mașinii, ci pe pasiunea pentru acestea, pe cât de mult sunt dispuși proprietarii lor să facă pentru ele nu pe câti bani sunt dispuși să investească în pasiunea lor. Grupului de români li s-au alăturat și câțiva polonezi, cu trei mașini Dacia. Aceștia au o pasiune pentru tot ce înseamnă România, de la mașini până la obiceiuri și peisaje și în cei câțiva ani de când au descoperit țara noastră nu lipsesc de la nici un moment important de peste an, fiind deja familiarizați cu tradițiile românești.

„Eu am mai fost cu Dacia pe Transfăgărășan, nu e acum prima dată. Pe Transalpina nu am mai fost. De fiecare dacă e ceva unic și o senzație frumoasă să mergicu Dacia. Am venit de această dată pentru că mi-am făcut niște prieteni prin România, pentru că e un grup frumos de oameni aici cu care îmi face plăcere să fac ieșiri și nu am putut refuza invitația lui George de a participa la o asemenea excursie.”, a afirmat Mihai Pova, un polonez iubitori de Dacia.

Drumul a fost fără probleme majore, dar au existat diferite probleme tehnice minore. Diferențele de altitudine au dat mici bătăi de cap, precum și supraîncălzirea motoarelor i-a ținut pe unii în loc pentruo bucatăde vreme, așteptând ca mașina să le dea voie să pornească din nou la drum. Excursia a fost fără incidente majore, în ciuda gradului ridicat de periculozitate a traseului și a mașinilor mai puțin dotate, totul ținând de îndemânarea șoferilor pentru a termina excursia cu bine.

Distanța efectivă a celor două trasee a fost de aproximativ 1300 de kilometri, iar în funcție de reședința fiecăruia unii șoferi au mai condus încă aproximatv 1000 de km dus-întors. George Negrea a dorit mai mult de la această excursie și după ce grupul s-a dispersat, el a continua drumul cu Dacia până la București. Pentru el a fost ceva deosebit modul în care a fost primit de oameni, care nu se așteptau ca o Dacia să reziste unui drum de Satu Mare- Buurești.

„Lumea a fost extrem de uimită că din Satu Mare am mers cu mașina până în București. Mă claxonay în trafic, mă felicitau în parcări. Într-o seară am făcut pană și nu mai aveam unde să o vulcanizez și nici hotel nu am avut chef să caut și am mers pe un câmp lângă Băneasa Shopping City și mi-am pus cortul și a doua zi de dimineață m-am dus la vulcanizare. A fost așa încântat patronul de acolo să vadă Daciadin Satu Mare și așa entuziasmat când i-am povestit ce traseu a făcut că ne-a făcut atât pana cât și alte revizii pe la mașină, ne-a dat micul dejun, cafea. A fost chiar plăcut să vezi că oamenii apreciază așa mult Dacia.”, povestește George Negrea.

Pentru iubitorii de Dacia din grupul „Drum Bun” vor mai urma unele excursii, mai lungi sau mai scurte și nu va lipsi nici vizita în Polonia la iubitorii de Dacia de acolo.