De la bulan la sapă și de la patrulare la smuls buruieni. O poveste despre ambiția unui angajat MAI de a produce legume naturale
Poartă o uniformă MAI zi de zi, dar când renunță la ea nu ezită și își ia în picioare cizmele de gumă și haine rupte pentru a trece de la statul de om care aplică legea la cel care muncește la câmp.
Răzvan Țiplea are 28 de ani și de mai mulți ani a simțit o atracție față de agricultură, deși nu a avut pe nimeni în familie care să îi îndrepte pașii către acest domeniu, părinții săi locuind la bloc.
A început cu creșterea găinilor de rasă, dar după ce a câștigat zeci de concursuri în domeniu a simțit nevoia unei noi provocări.
„Am și acum vreo 80 de găini, gâște, rațe, curcani, fazani am, dar am zis să mă reorientez puțin, să fac și altceva. Ideea că am destul de mult timp liber și simțeam nevoia să fac ceva productiv, să nu stau, să fac ceva pentru mine și pentru cei din jur, așa că am zis să mă axez pe agricultură. Nu o privesc acum ca pe o afacere, pentru că încă sunt în pagubă mare, dar pe viitoare poate deveni o afacere profitabilă, trebuie doar să educăm lumea să cumpere de la țărani și nu din supermarketuri.”, afirmă Răzvan Țiplea.
Răzvan a început agricultura în câmp acum aproximativ trei ani, când a luat un credit de 10.000 de euro pentru a cultiva 24.000 de fire de ardei. Se arăta o afacere profitabilă, doar că fiind un necunoscător, a fost păcălit și din toată afacerea lui s-a ales praful.
„Acum trei ani am luat în arendă un teren de un hectar și am scos un credit de 10.000 de euro ca să îl cultiv cu ardei. Eu am comandat 24.000 de fire de ardei kapia și gogoșari. Dacă facem un calcul că o plantă dă aproximativ 1,5 kilograme de ardei și pe kilogram aveam promisă suma de 3 lei din Ungaria, ieșeau bani frumoși, dar nu a fost să fie. Când nu ești cunoscător, faci multe greșeli,care te costă, dar care îți sunt și lecții în acest domeniu. Eu am primit atunci ardei de umplut, care mi s-au uscat pe pământ și am ajuns să îi dau la găini pentru că lumea nu îi aprecia pentru că nu sunt la fel de mari și de frumoși ca cei din supermarketuri”, mai afirmă angajatul MAI.
Probleme a avut și cu muncitorii, pe care a ajuns să îi aducă de prin localitățile învecinate și să le dea 60 lei la zi, țigări, băutură și mâncare, și care la sapă îi tăiau ba plantele, ba furtunul de irigații.
Ardeii săi au ajuns hrană la găini, dar acest lucru nu l-a descurajat. Și-a amintit de casa străbunicilor săi din satul Sărătura, la 25 de km de orașul Satu Mare, pe care a achiziționat-o și unde mai nou, s-a mutat, pentru că acolo și-a înființat o nouă cultură și lansează o nouă încercare de a face agricultură ca pe vremuri.
„Am luat casa și am renovat-o puțin. Acolo stau acuma cel mai mult, pentru că trebuie să fiu mereu acolo la muncile care sunt de făcut. Am 35 de ari de cultură în câmp de ardei iuți, ardei, vinete, castraveți, roșii, ceapă verde. Am încercat și cu morcovi, dar nu le place solul, am încercat și ceva mai exotic, bame, dar nu s-au prins. Am încercat să aplic pe proiectul „Tânărul Fermier”, dar nu am primit finanțare, nimeni din zonă nu a primit, așa că am renunțat la ideea de sere, în care am investit o mulțime de bani și am rămas la cultura afară, sub cerul liber. Pentru a porni din nou am mai luat un împrumut de 6000 de euro de la părinți și de unde am mai putut”, mai afirmă tânărul agricultor.
La munca câmpului se ajută de un bărbat din localitate, care dormea sub cerul liber și căruia i-a oferit un acoperiș deasupra capului, masă și alte bunuri materiale. A încercat munca cu oamenii din sat, la zi, dar dacă nu îi supraveghea ajungea să le plătească mai mult pauzele decât munceau.
„Trebuie să fiu aproape zi de zi acolo, pentru că dacă nu le fac eu așa cum îmi plac, oamenii plătiți nu îmi fac mie treaba. Le dădeam plata la oră, dar când m-am dus să îi verific, am constat că au trecut câteva ore, dar ei nu au muncit nimic. La un moment dat i-am luat și banii înapoi, după ce i-am oferit 50 de lei să îmi curețe de buruieni o bucată de pământ, dar a curățat 6 metri și după aia a plecat acasă. E greu să muncești pământul cu oamenii, de aia mă gândesc să mă tehnologizez mai mult”, afirmă Răzvan.
În prezent vinde și produse proaspete, dar se axează mai multe pe cele procesate, precum magiun, bulion, dulceață de ardei iute, zacuscă, pentru care are clienți deja fideli în oraș sau printre colegii de la muncă.
„Am persoane care au cerut să le duc în câmp să vadă unde produc legumele și i-am dus și de atunci cumpără la mine legumele care sunt de sezon. Colege de-ale mamei mele comandă mult de la mine și mai am câțiva clienți fideli, să le zic așa, printre care și colegi de la muncă. Încerc să vând mai mult produse gata procesate, aici mă refer la bulion, zacuscă sau altele, deși e altă muncă cu ele. Toamna asta o să fac dulceață de ardei iute, după două rețete diferite și o să o vând așa, deși nu multă lume apreciază produsul făcut în casă. Ideea e că le procesez natural, rustic, ca pe vremuri, nu le completez cu cine știe ce produse care să facă produsul finit să reziste mai mult. Anul trecut am făcut magiun de prune din mica livadă pe care o am acolo, 16 ore am învârtit în ceaun. Când i-am cerut la om 18 lei pe un borcan s-a uitat urât la mine și a zis că își ia din supermarket cu 15 lei. Păi să își ea, că numa cine nu face nu știe să aprecieze ce înseamnă munca pentru un astfel de produs”, mai afirmă agricultorul.
În prezent Răzvan Țiplea are la mica lui moșie din Sărătura și un cal și un ponei și încă un ponei îi va ajunge curând, dorind să se dezvolte și pe această latură, ca mai apoi să aducă spre locația sa cât mai mulți copii, care să prindă drag de natură, de cai, de animale și care astfel să poată învăța și cum se produc legumele și să le aprecieze, pentru ca cererea de legume de la agricultori și țărani să fie tot mai mare, în detrimentul celor din supermarketuri unde nimeni nu știe ce mănâncă, în ideea în care produsele sunt chimizate puternic pentru o producție mai intensă și legume mai arătoase.
ULTIMELE ȘTIRI
Stiri Satu Mare