Adrian Danciu este un om obişnuit, cel puţin la locul de muncă. Munceşte într-o fabrică de componente auto. În familia lui Adrian Danciu, pasiunea pentru flori există de multă vreme, mama lui fiind cea care a umplut curtea şi casa de diferite plante decorative. Adrian a dus mai departe pasiunea mamei: acum doi ani a pus bazele propriei colecţii de flori. Însă nu e vorba de nişte flori banale.

„Prima plantă carnivoră am primit-o cadou de ziua mea, acum doi ani, de la soția mea. Nu ştiam nimic despre plantă atunci, dar mi-a plăcut tare mult, o tot urmăream, vedeam cum se dezvoltă, cum se hrăneşte. Am citit mult de atunci despre plantele carnivore, am pierdut săptămâni întregi, noapte de noapte, citind, pentru a şti cum să am grijă de ele“, explică Adrian. La scurt timp după ce a primit prima plantă carnivoră, Adrian şi-a mai cumpărat câteva, ca mai apoi să le înmulţească. Pe internet a mai găsit câţiva pasionaţi de plante carnivore, cu care a intrat în contact pentru a-şi extinde cunoştinţele şi pentru a-şi îmbogăţi colecţia. Cel mai mare ajutor l-a primit însă de la prietenii făcuţi în Ungaria, acolo unde există o comunitate puternică de crescători de plante carnivore, oameni pe care i-a întâlnit anul trecut la o expoziţie.

„Am reprezentat România la o întâlnire internaţională a crescătorilor de plante în Ungaria. Acolo am putut vedea ce au şi alţii, cum le cresc, am putut să cunosc alţi crescători cu care acum ţin legătura şi cu care fac schimb de plante. Ne sunăm, ne spunem că avem o plantă de Nephentis, de exemplu, ajunsă la maturitate, cu care nu avem ce face şi ne-o trimitem unul altuia. Tot aşa fac şi cu un prieten de-al fratelui meu, din Timişoara, care creşte plante carnivore. Pur şi simplu punem plantele pe curier şi ni le trimitem unul altuia“, povesteşte Adrian.

Pentru ca pasiunea lui să acapareze cât mai multe persoane, dar şi pentru a le fi mai uşor pasionaţilor să se găsească între ei, Adrian a înfiinţat şi o asociaţie a crescătorilor de plante carnivore, asociaţie care să-i ajute să se dezvolte reciproc şi să păstreze legătura. De asemenea, asociaţia îi ajută să scoată capul în lume şi să se prezinte mai uşor la expoziţiile din străinătate şi din ţară. A căutat în toată ţara crescători de plante carnivore şi, după ce a terminat de înfiinţat asociaţia, a avut o surpriză: a descoperit că el este cel mai mare crescător de plante carnivore, cu numărul cel mai mare de plante în grijă.

„Se pare că eu am cel mai mare număr de plante carnivore din România. Am opt specii şi peste 100 de exemplare în total. Sunt diferiţi hibrizi, din diferite specii şi subspecii, fiecare cu caracteristicile lor. Unele sunt mai pretenţioase, altele nu au nevoie de condiţii speciale. Unele mă depăşeşc şi, când le primesc, fug la internet şi citesc, nu de puţine ori mă prinde cântatul cocoşului şi eu sunt tot la calculator să citesc despre cum se creşte şi se înmulţeşte un anume hibrid“, explică Adrian. Prietenii şi familia îl încurajează şi îl ajută în pasiunea pe care o are, deşi mulţi nu înţeleg exact cum stă treaba cu plantele carnivore. Unii dintre cei care îi trec pragul casei sunt sceptici când vine vorba să intre şi în sera sa pentru a le prezenta plantele, privindu-le cu anumită reticenţă, termenul de „carnivore“ dându-le fiori.

„Am foarte mulţi prieteni care mă întreabă cum le hrănesc, dacă trebuie să le cumpăr carne, dacă stau să le dau eu de mâncare cu penseta. Nu e nevoie, se hrănesc singure cu muşte, ţânţari şi alte insecte, plus că se hrănesc din pământ. Sunt plante care iarna au nevoie de puţin ajutor, în sensul că au nevoie de câţiva picuri din soluţiile acelea pentru flori care se găsesc în florării, dar doar dacă este foarte frig. Sunt plante tropicale şi subtropicale, putând fi găsite în junglă, dar nu sunt pretenţioase la condiţiile meteo. Temperatura nu trebuie să coboare sub 15 grade. Unele au nevoie de ceva mai multe grade, iar pe acelea le voi duce în casă la iarnă, dar restul vor rămâne în sera de afară“, adaugă crescătorul de plante carnivore.

Pasiunea lui nu este una care să îi consume prea mulţi bani. Cele mai scumpe dintre plantele carnivore ajung la maximum 60 de euro bucata, iar întreaga colecţie a lui Adrian valorează sub 1.000 de euro. Totuşi, această pasiune îi consumă destul de mult timp. În fiecare zi, după muncă, intră în seră şi petrece câteva ore bune acolo, alături de flori, pentru a le îngriji.

„Vin în fiecare zi, verific să fie apă în tăviţă, că au nevoie de apă la baza ghiveciului non-stop, verific dacă sunt toate ok, dacă nu s-a uscat vreo frunză sau vreun ulcior, le verific pe fiecare în parte. Iar mai apoi, dacă vreau să înmulţesc o plantă, o iau deoparte, iau penseta, lupa şi mă apuc de treabă. Cu penseta rup frunzuliţa pe care vreau să o folosesc ca bază, am grijă să nu afectez restul plantei şi o pun într-un ghiveci nou, pe care l-am pregătit dinainte cu o combinaţie specială de pământ, jumătate turbă şi jumătate nisip. Tot procesul acesta poate dura şi mai bine de două ore. Dar nu lipsesc nicio zi din seră, vin aici chiar dacă e doar să îmi beau cafeaua“, povesteşte Adrian.

Nu doar plantele carnivore şi-au găsit loc în mica lui seră, ci şi alte plante, cum ar fi ferigile, orhideea „Coarne de cerb“ şi floarea de colţ, specie protejată în România. Pe viitor, Adrian vrea să-şi extindă sera, să o transforme într-una profesionistă, în care să îşi găsească locul mai multe plante carnivore. Cu toate acestea, doreşte să păstreze pasiunea la nivelul de recreere, fără să se gândească să facă bani de pe urma plantelor.