Grădina Romei este cel mai cunoscut parc din municipiul Satu Mare, dar acesta nu a fost și primul parc din oraș. De fapt Grădina Romei a căpătat interes din partea sătmărenilor după ce primul parc al orașului, ”Pelikan”, situat pe actuala stradă Marsillia a devenit prea zgomotos, astfel că oamenii au căutat p oază de liniște.

Terenul de sub actualul parc Grădina Romei a fost donat de Consiliul Orășenesc în 1846 către Asociația Practicanților de Tir, acest sport fiind unul extrem de popular la acele vremuri și cu o mulțime de practicați în Satu Mare. Pe lângă amenajările realizate pentru tragerea cu arcul, în Grădina Romei erau spații amenajate și pentru baluri, serbări și diferite întreceri sportive.

Acesta a fost și momentul în care în Grădina Romei s-a construit baia cu abur, mai apoi baia comunală, care astăzi a este „Casa Verde”, reabilitată de APM în urmă cu câțiva ani. În acea vreme mai exista și un chios, un restaurant și tot atunci a fost realizat și lacul din parc, într-o zonă mai mlăștinoasă. Iar pentru a fi în rândul celelalte orașe din țară, în mijlocul lacului s-a amenajat și o fântână arteziană.

Odată cu pierderea din importanță a tirului, undeva în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Grădina a trebuit regândită, pentru a fi din nou atrăgătoare pentru sătmăreni, astfel că acolo s-au construit două terenuri de tenis. Acest lucru a stârnit interesul sătmărenilor de atunci pentru a frecventa Grădina, dar pentru că tenisul era sportul oamenilor bogați,  s-a produs o segregare în rândul celor care frecventau parcul. Cei care proveneau din rândul muncitorilor și nu a bogaților erau adesea priviți urât și cu dispreț, afirmă ziarele acelor vremuri.

Grădina de Tir, cum era numită la acea vreme, a avut activitate până în 1899, când Consiliul Orășenesc a acordat Asociației Practicanților de Tir un alt spațiu și i-a exclus de pe terenul Grădinii.

Amenajarea Grădinii Romei în forma pe care o cunoaștem astăzi a început la 1896, atunci când Consiliul Orășenesc a alocat suma de 40.000 de forinți pentru acest lucru, însărcinat cu reamanajarea spațiului fiind grădinarul Johann Hein, de numele căruia se leagă peisagistica pentru aproximativ 300 de parcuri. Doar că costurile aproximate de administrația de atunci au fost depăsite cu mult, fiind nevoie de patru ori mai mulți bani pentru a se ajunge la forma de acum a grădinii.

Odată finalizată, Grădina Romei sau Kossuth Kert a fost un spațiu deschis tuturor păturilor sociale, indiferent de nivelul social, ceea ce pentru acele vremuri încă nu era o obișnuință în rândul populației din orașele limitrofe. Grădina era în principal, pe lângă un spațiu de promenadă, locul unde se organizau cele mai importante petreceri și baluri, presa vremii menționând ca deosebită chermeza societății pompierilor, din 1902, pentru care s-au adus focuri de artifici direct de la Constantinopol. 

Frumusețea din acele timpuri a grădinii avea să se piardă odată cu primul război mondial, când lipsa investițiilor continue în spațiul verde dar și bombardamentele aveau să strice farmecul locului, lucru ce a continua și în al doilea Război Mondial.

Între timp, odată cu conducerea comunistă a țării, și numele locului s-a schimbat, fiind botezat Parcul Pionerilor, denumire pe care și astăzi, unele persoane în vârstă o mai folosesc. Aici, în Parcul Pionerilor, comuniștii organizau cele mai importante evenimente ale lor. În 1989 denumirea se schimbă din nou, în Grădina Romei, respectiv Kossuth Kert, așa cum este cunoscut și astăzi.

Din păcate locul și-a pierdut strălucirea de altădată despre care se vorbește atât de frumos. Este încă un spațiu destul de frecventat de sătmăreni, în lipsa altor spații în unele zone ale orașului, dar ani de zile acesta nu a primit prea multă atenție din partea autorităților și cu atât mai puțin sume de bani pentru diverse investiți. Au existat planuri de renovare de a lungul timpului, unele au înghițit pentru studii mai mulți bani decât ar fi avut nevoie întreaga grădină pentru reabilitare, dar fără vreun efect. Sătmărenii cunosc acum Grădina Romei ca parcul ciorilor, pentru că în ciuda oricărei măsuri luate de autorități, nu s-a reușit alungarea ciorilor care și-au făcut cuiburi în arborii seculari din parc.